Totul a început cu o cățelușă pe nume Kali

Kali a fost abandonată într-o pădure, având aproximativ 3-4 săptămâni. În Mai 2025, am văzut o postare pe un grup de protecția animalelor pe Facebook — doamna care o găsise îi căuta o familie. A doua zi ne-am întâlnit cu ea la un veterinar, ca să începem s-o punem pe picioare: era deshidratată, înfometată și plină de paraziți. Când am văzut cât de mică era, ni s-au topit inimile, mie și soției mele (logodnica mea, pe atunci). Avea 1,2 kg. Nu știam cât de mare urma să crească — ne-au spus doar că va rămâne un câine de talie mică spre medie. Era o pufoșenie micuță, și am știut instant: o luăm acasă. Mai târziu, după câteva opinii și verificări, am aflat că e un metis de ciobănesc german merle și border collie.

Săptămânile treceau, și încet-încet — cu toate vaccinurile, deparazitările și vitaminele necesare, plus multă iubire și multă joacă în casă — am ajuns în punctul în care o puteam scoate afară, să-și înceapă viața de câine fericit și sociabil. Un câine care se împrietenește cu toată lumea, pentru că așa a fost caracterul ei de la bun început: o pupăcioasă mare, care îți oferă toată ziua, cât e ea de lungă, toată afecțiunea posibilă. La început am ieșit puțin prin zona unde stăm — puțină iarbă verde, să cunoaștem străzile din cartier și să ne împrietenim, încet-încet, și cu alți căței. Credeam că împrietenitul va fi un proces mai lung, mai ales că stătuserăm doar în casă vreo 2-3 luni. Spre surprinderea noastră, Kali mergea la orice om necunoscut să-l pupe, se punea pe jos în fața fiecărui câine și se bucura cu tot corpul, iar la fiecare pisică plângea — voia să se joace, și n-o lăsam, ca să nu încaseze vreo zgârietură. Așa am început să explorăm. Ne-am bucurat mult să descoperim că există locuri care ne primesc cu animalul de companie — atât timp cât stăpânii sunt responsabili.

Anul trecut ne-am căsătorit, și după nuntă am prins un moment de respiro — am început să mergem mai mult și la distanțe mai mari cu Kali: prin oraș, la țară la bunica. De multe ori aveam și alte lucruri de rezolvat în timp ce ea venea cu noi în mașină — cumpărături pentru renovat, schimbat prin apartament — și așa am descoperit cât de pet-friendly sunt Hornbach și Leroy Merlin. Apoi pet shop-urile, pensiunile, cabanele, cafenelele, restaurantele. Le-am notat pe toate. Pentru că, de fiecare dată când voiam să mergem undeva sau să avem parte de o experiență nouă, trebuia să ne documentăm și să răspundem la aceeași întrebare: „locul acesta e pet-friendly?" Așa a apărut ideea noastră, toamna trecută, „ce-ar fi dacă am putea aduna toate locațiile în care animalul nostru de companie este binevenit?” Iar răspunsul? Se poate realiza — însă doar cu ajutorul unei comunități. Și comunitatea există. Mai mult, comunitatea iubitorilor de animale e incredibil de amabilă și săritoare, mai mult decât aș fi crezut vreodată.

Cu timpul, Kali a devenit membru al familiei, nu doar un animal de companie. Concluzia tuturor iubitorilor de animale este că, la un moment dat, ființa de care avem grijă devine parte din familie. Și cine nu își dorește să petreacă timpul liber cu familia? Despre asta este vorba, până la urmă. Ne dorim ca această comunitate să crească împreună, să deschidem uși și să dărâmăm bariere — astfel încât noi, iubitorii de animale, să putem merge ca o familie, aproape oriunde.

Ai o întrebare sau o sugestie? Scrie-ne la contact@kalimap.com